Rosia Montana Gold Corporation a poluat mediul Romaniei

RMGC începe să piardă tot la Roşia Montană, anunţă organizaţia Alburnus Maior. Avizul de mediu pentru PUZ zona industrială, act fără de care RMGC nu-şi poate pune în operă planul de a extrage aur din Munţii Apuseni, a fost suspendat.
Tribunalul Bacău a admis pe data de 16.09.2015 cererile asociaţiilor Alburnus Maior, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu şi Salvaţi Bucureştiul privind suspendarea efectelor juridice ale avizului de mediu pentru Modificare Plan Urbanistic Zonal – zona de dezvoltare industrială Roşia Montană (PUZ), se precizează în comunicatul de presă remis Epoch Times.
Avizul de mediu pentru controversatele exploatări pe bază de cianuri a fost emis de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu (ARPM Sibiu) în luna martie, 2011, iar acţiunea în justiţie pentru suspendarea acestuia a fost demarată în 2012. La solicitarea Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), acţiunea a fost strămutată la Tribunalul Bacău. Compania a susţinut că amplele mişcări de protest împotriva exploatărilor pe baza de cianuri, ce se desfăşurau la acea dată la Cluj-Napoca, ar fi putut influenţa conştiinţa judecătorilor.
Hotărârea privind suspendarea are efecte chiar din momentul pronunţării, iar recursul nu suspendă efectele sentinţei – actul rămâne suspendat până la soluţionarea unui eventual recurs de către Curtea de Apel Bacău, mai informează organizaţiile de mediu.
În acest moment, Planul Urbanistic Zonal care reglementează zona industrială, fără avizul de mediu aferent nu produce niciun fel de efecte juridice. Prin urmare, nici proceduri subsecvente întemeiate pe acest act, precum obţinerea acordului de mediu şi emiterea autorizaţiei de construire nu se pot desfăşura în mod legal.
ONG-urile mai reamintesc că primele planuri de urbanism pentru Roşia Montană (Plan Urbanistic General şi Plan Urbanistic Zonal pentru Zona de Dezvoltare Industrială) au fost întocmite de către RMGC şi adoptate de Consiliul Local Roşia Montană în anul 2002. Acestea au stat la baza interdicţiei oricărei activităţi economice şi chiar celei de locuire pe suprafaţa preconizată ca necesară proiectului minier.
Schimbarea destinaţiei din zonă rezidenţială în zonă mono-industrială a avut drept urmare strămutarea parţială a populaţiei şi a unor clădiri publice precum şcoala sau dispensarul medical. Totodată, începând cu anul 2002, planurile de urbanism au blocat numeroase iniţiative locale de dezvoltare a unor afaceri private în turism, agricultură sau servicii.
În paralel cu acţiunea în justiţie pentru suspendarea avizului de mediu al ARPM Sibiu, a fost demarată de către aceleaşi asociaţii o acţiune pentru anularea actului.
La solicitarea Roşia Montană Gold Corporation, acţiunea a fost strămutată la Tribunalul Covasna. Pe data de 15.04.2014 Tribunalul Covasna a admis acţiunea şi a anulat avizul de mediu. Toate părţile adverse au declarat recurs, care se judecă la momentul de faţă de către Curtea de Apel Braşov. Suspendarea dispusă recent de Tribunalul Bacău produce efecte până la soluţionarea recursului de pe rolul Curţii de Apel Braşov, deoarece soluţia acestei din urmă instanţe vizează anularea irevocabilă a actului, deci eliminarea sa definitivă din circuitul juridic.
ONG-urile mai precizează că avizul de mediu în discuţie a fost emis de ARPM Sibiu în urma unei proceduri demarate în anul 2006. În tot acest timp a fost intens contestat de numeroşi localnici cât şi de organizaţii implicate în campania Salvaţi Roşia Montană. Cu toate acestea, de la emiterea sa până la o primă sentinţă de anulare a actului s-au scurs încă 4 ani. Deloc întâmplător, “legea specială” pentru Roşia Montană propusă de Guvernul Ponta în septembrie 2013 prevedea că dacă un act emis pentru desfăşurarea proiectului este anulat de instanţă, autoritatea emitentă are obligaţia de a emite unul nou în… 30 de zile.
“Planurile acestea de urbanism au reprezentat ani de zile o mare nedreptate pentru localnicii din Roşia Montană. O companie de minerit canadiană a venit şi s-a folosit de influenţa sa pentru a ne spune nouă, roşienilor că nu putem locui şi nu ne putem dezvolta comunitatea. Să fie învăţătură de minte pentru toate companiile de minerit că avizele lor obţinute, cel mai probabil ilegal, sunt bune pentru stors bani de la investitori, nu pentru dezvoltarea durabilă a munţilor Apuseni”, a declarat Eugen David, preşedintele Alburnus Maior.
“Guvernul are toate actele pe masă să câştige arbitrajul de la Washington. Gabriel Resources pretinde despăgubiri absurde după ce, prin numeroase procese câştigate, ani de-a rândul, noi am demonstrat că proiectul minier Roşia Montană este unul ilegal. Am depus aceste eforturi pentru a nu lăsa un proiect ilegal să avanseze, acum e vremea ca Guvernul să transforme aceste sentinţe în argumente convingătoare în faţa arbitrilor de la Centrul Internaţional pentru Rezolvarea Disputelor de Investiţii al Băncii Mondiale”, a declarat Ştefania Simion, din partea echipei juridice Alburnus Maior.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu